Arhivă pentru Larisa TUREA

Trecutul securist al unor intelectuali

Posted in anchete, articole, polemici with tags , , , , , , , on Februarie 2, 2009 by Marius Ianuş

Din numărul 8 al revistei:

O anchetă de Angelina Olaru

Frica de adevăr

Deşi în multe dintre fostele state comuniste demult au fost depăşite barierele psihologice în dezbaterile publice în jurul colaborării unor intelectuali cu poliţia politică, în R. Moldova aceste dezbateri nici nu au intrat în albia normală.  Despre securistica intelectualilor publici din perioada URSS la noi se vorbeşte în continuare în cercuri restrânse, iar mult discutata lege a lustraţiei rămâne a fi doar în stadiu de proiect.  Deconspirarea turnătorilor şi securiştilor în Basarabia ar fi un proces firesc, în contextul condamnării crimelor comunismului.  Demn de urmat ar fi şi pentru R. Moldova, într-un târziu, îndemnul scriitorul german de renume Ernest Wichner: „Să se discute deschis şi clar despre trecutul unor oameni, chiar daca aceştia sunt prieteni sau colegi, să înceapă o dezbatere onestă, fără zgomotul acela neplăcut al unei prese necalificate sau răutăcioase sau, ştiu eu, care încearca să impună alte interese” .

În mod paradoxal, intelectualii noştri de prim-plan, care doresc să ne raliem rapid proceselor socio-culturale europene, mai sunt încă timoraţi şi reticenţi la asemenea  dezbateri. Revista “Stare de urgenţă” a iniţiat o discuţie publică, la care mulţi scriitori au refuzat direct sau indirect să participe. Pentru început, ne-a interesat ce vor răspunde intervievaţii noştri, dacă au fost dintre cei care au colaborat cu securitatea şi în ce măsură acest lucru le-a influenţat scrisul. Pe de o parte, mai multe persoane au declarat că sunt periculoase asemenea discuţii, din motivul că am deschide cutia Pandorei şi mediul nostru s-ar transforma într-un câmp de luptă. Alţii mai curajoşi insistă asupra dreptului basarabenilor la adevăr şi accesului la propriul dosar întocmit de organele securităţii, ca poliţie politică. Am vrut să auzim mai multe informaţii şi despre cei care au înfruntat regimul. Iată ce cred scriitorii.

Angelina Olaru

Mihai Cimpoi,
preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova:
„Trebuie aflat adevărul despre scriitorii securişti”

Mihai Cimpoi

Mihai Cimpoi

„Desigur, trebuie să reluăm asemenea discuţii publice, pentru a scoate la lumină adevărul. A existat poliţie secretă. În special intelectualii au fost cei reprimaţi, exilaţi, marginalizaţi şi mereu monitorizaţi. În acest sens, e nevoie odată şi odată de promulgarea legii lustraţiei, pentru  deconspirarea celor care au lucrat cu securitatea. Şi scriitorii securişti trebuie aflaţi, dar şi adevărul despre cei care au contribuit la deportări. Bunăoară, eu am aflat că din satul meu au fost deportate peste 500 de persoane!
Alexei Marinat, spre exemplu, s-a întâlnit cu fostul său călău, care l-a anchetat cândva. Respectivul are în prezent o pensie cam de 40 de ori mai mare decât a scriitorului, fost deportat. În mod firesc, ne întrebăm: cum e posibil aşa ceva? Citește în continuare

Anunțuri

Lansare STARE DE URGENŢĂ – numărul 8 / Chişinău – 4 decembrie 2008

Posted in anunt with tags , , , , , , , , , on Decembrie 3, 2008 by Andreea Toma

sdu8-coperta

miine, la Biblioteca Municipala B P. Hasdeu, vizavi de monumentul Stefan cel Mare, la ora 15.00 are loc lansarea numarului 8 al revistei STARE DE URGENTA, un numar incendiar consacrat relatiilor intelectualilor cu KGB-ul.

Se pronunta: Vlad Pohila, Vladimir Besleaga, Ion Hadirca, Larisa Turea, Nicolae Esinencu, Andrei Burac si multi altii.
Va asteptam!

Cărţile anului 2008 / Dumitru CRUDU

Posted in articole with tags , , , , , , on Noiembrie 17, 2008 by Andreea Toma

articol apărul în numărul 7 al revistei

Larisa Turea, CARTEA FOAMETEI, editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008

Larisa Turea - CARTEA FOAMEI Larisa Turea s-a născut la 29 februarie 1952, în satul Călineşti, din raionul Făleşti, adică la cinci ani după sinistra foamete care a decimat un număr foarte mare de oameni. Sursele sovietice vorbesc despre moartea a peste 200 000 de basarabeni, dar, în realitate, numărul lor este infinit mai mare. Aşa cum reiese din această carte, foametea nu “ a fost cauzată de secetă, cum se pretinde în documentele vremii, ci de zelul autorităţilor comuniste.” Deci, Larisa Turea consideră că ceea ce s-a întîmplat în acele vremuri a fost un act de genocid contra populaţiei din Republica Moldova. Scopul? Îngenuncherea basarabenilor şi “ reducerea oricărei rezistenţe.” Spectrul foametei nu s-a şters niciodată din memoria generaţiilor mai în vîrstă. La cîteva decenii după ce s-a întîmplat, oamenii îşi mai făceau rezerve de pîine uscată, umplînd podul caselor, ca să fie pregătiţi dacă va veni, din nou, foametea, iar ei erau siguri că fenomenul se va repeta. Consecinţele genocidului au fost devastatoare: fraţi certaţi pentru toată viaţa, oameni care au mîncat coaje de copaci, lume traumatizată psihic. Pentru a scăpa cu viaţă, au fost călcate în picioare valori ca solidaritatea umană sau respectul faţă de cei mai în vîrstă. La suprafaţă, din om, a ieşit tot ce avea mai rău. Cartea cuprinde mărturii ale supravieţuitorilor acestei cumplite încercări care povestesc şi despre cazuri de cannibalism. Dar, cu toate astea, despre această crimă politică nu se vorbeşte destul în Republica Moldova. O face, însă, Larisa Turea în această carte cutremurătoare.

Mihai Şleahtiţchi, MANIPULAREA ÎN POSTTOTALITARISM, editura gunivas, Chişinău, 2008

Mihai Şleahtiţchi, MANIPULAREA ÎN POSTTOTALITARISMAceastă carte este o colecţie de studii despre manipulare, iar Mihai Şleahtiţchi este coordonatorul ediţiei şi unul dintre autori. Cartea începe cu o definiţie a manipulării- “să obţii de la cineva să adopte o conduită pe care ar fi preferat să nu o urmeze- şi pe care n-ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă-, spunînd lucrurilor pe nume, înseamnă manipulare” ( Robert –Vincent Joule/Jean –Leon Beauvois) şi continuă cu un cuvînt înainte aparţinînd lui Mihai Şleahtiţchi, care susţine că epoca posttotalitară stă integral sub semnul manipulării. Studiile şi eseurile din carte se regăsescîn cinci secţiuni: manipularea comportamentală: entitate, etiologie, modalităţi de manifestare; posttotalitarismul şi manipularea prin presă; manevrele manipulante ale puterii posttotalitare; mit şi manipulare în posttotalitarism; neutralizarea manipulării în posttotalitarism. În addenda dămd de un breviar de manipulare comportamentală, un dicţionar de manipulare comportamentală englez-român şi roman-englez şi un ghid de căi practice de opunere la manipulare.