Ghici, ghicitoarea mea

Cui i-a făcut Ianuş revistă cu greu, cu sacrificii, în baza unei vechi prietenii, pentru că spunea că „lucrurile la Europa Liberă s-au împuţit”?

Cine e acţionar pe banii altuia la revista asta şi nu are de gînd să-şi plătească datoria?

Cine a semnat fraudulos un proiect pe care nu l-a văzut decît în momentul în care a fost depus şi la care nu a scris niciun rînd, fără să discute cu cel care a conceput proiectul?

Cine vorbeşte despre el în paginile revistei noastre, cînd „semnează anonim”, sub titlul „directorul nostru”?

Cine trimite comunicate pompoase fără consultarea altora, prin care revista e amestecată în alianţe dubioase? Pentru că el se consideră a fi revista?

Cine e autorul rîndurilor: „Am luat legătura cu un prieten al meu din poliţie, care portă întîmplător acelaşi nume cu al meu. Dacă vei intra în Republica Moldova nu vei mai ieşi niciodată.”?

Dar al următoarelor: „ICR dă bani pentru basarabeni. Voi nu sînteţi basarabeni. Să vedem cui o să dea ICR bani, unor bucureşteni sau unor basarabeni”?

Cine a şters din caseta redacţională a ultimului număr însemnele de proprietate asupra mărcii şi asupra designului revistei?

De ce a făcut-o?

Cine dă interviuri la rescris oamenilor care povestesc cum au colaborat cu KGB-ul?

Cine cenzurează articole ale celui care a înfiinţat revista despre aceste colaborări cu KGB-ul?

Cine probabil că a stat ascuns sub pat la „evenimentele din 7 aprilie”, a dat o fugă pe stradă pe 8, cînd i s-a părut că s-a făcut linişte, a scris un articolaş impresionist cu o persoană din presă pe care a salutat-o acolo, ca să arate că şi el a participat, şi apoi a fugit acasă şi s-a ascuns sub pat?

Şi, pînă la urmă, cine nu are cuvînt sau morală, dar se prea poate să aibă un contract cu cine trebuie, ca să pună cu botul pe labe revista asta? Să o împotmolească în mese rotunde semiagramate, pe care nu le citeşte nimeni?

De ce e dedicat ultimul număr al revistei „Corupţiei în cultură” şi nu alegerilor, cum am propus eu?

Şi de ce a intrat Voronin în „Stare de urgenţă”? De ce nu îşi face revista lui, intitulată „Masă rotundă”, „Basarabia suverană”, „Să îi mîngîiem pe creştet pe colaboratorii KGB” sau „Comunismul e altceva”?

12 Răspunsuri to “Ghici, ghicitoarea mea”

  1. Silvia Caloianu Says:

    socant. incredibil. urat. dureros.

  2. andreigamarti Says:

    marius pacat, revista asta nu e nici a ta nici a lui Dudu e a celor care o citesc… eu zic ca asta nu se face in public, fiindca publicului ii e scarba de asemenea lucruri…sper sa se rezolve situatia, cum n-ai da sunt abonat la revista asta

  3. @ Silvia: Ai dreptate. Am ascuns aceste mizerii sub preş de dragul revistei. Dar e, totuşi, prea mult. Mult prea mult.

    @ andreigamarti: E destul de comunist/impresionist ce spui. Te asigur că eu, iar nu cititorii, am făcut această revistă. Eu sînt proprietarul mărcii „Stare de urgenţă” şi eu m-am chinuit să pun pe picioare revista. O puteam face cu oricine, de altfel sper că îţi aminteşti că v-am propus mai întîi vouă, „forţelor tinere”, să o facem… Cum să fie „a cititorilor”? Altfel, asta e a doua serie a ei.

  4. moni stanila Says:

    marius, nici eu nu cred ca trebuia rezolvat in felul acesta un conflict intre tine si dumitru crudu.
    voi stiti mai bine ce se intampla, dar, pe de alta parte, cred ca si andrei are dreptate.
    eu stiu foarte bine ca si proiectul Basarabia pe viu, care personal mi-a adus multe bucurii si beneficii, era initiat tot de tine, mi-am putut da seama cat te-ai implicat in asta si tocmai de-aia nu inteleg cum puteti conduce tocmai voi la discreditarea revistei si tocmai acum cand la chisinau se intampla ce se intampla.
    andrei are dreptate mai ales cand spune ca spera sa se rezolve situatia

  5. @ moni stanila: Încep să nu mai înţeleg bine. Ţie ţi se pare normal ce se întîmplă? Cred că fie nu înţelegi exact situaţia, fie te laşi influenţată de personaje dubioase din jurul poveştii.

  6. e rusinos. in RM macar scriitorii cu pretentii occidentale ar putea sa respecte proprietatea…

  7. pristoly Says:

    nu il credeam pe crudu in stare de asemenea vorbe. cit priveste colaborarea cu secu trebuia sa te gindesti de la inceput. toti cei care au fost stabiliti in Romania si s-au intors au facut asta din oarece motive…

  8. Regimul de la Chisinau a lasat urme in toate constiintele. Nu cred ca Dumitru Crudu lucreaza pentru FSB. Pentru Securitate sau SIS, poate. Cel mai suspect din grupul vostru e Vladimir Us, care are ceva rubedenii in nomenclatura chisinaueana. De faptul ca sunteti controlati poti fi sigur. Cand te-ai dus in Moldova trebuia sa te astepti sa ti se fure proiectul. Ma mir ca nu ti-au furat si altceva. Oamenii nu au invatat sa respecte proprietatea, pentru ca nu a avut cine sa-i invete asta. Acolo e comunism. Lucrurile apartin oamenilor muncii, iar nu celor care le fac😀. Iar intr-o tara in care fura toti, in frunte cu presedintele comunist, al carui fiu are afaceri de milioane de euro… Cred ca asteptarile tale si imaginea ta asupra lor au fost idilice. Eu am lucrat cu ucraineni si iti pot spune ca te-as fi putut invata multe…

  9. Alexandru Buruiana Says:

    „intr-o tara in care fura toti, in frunte cu presedintele comunist …” auzi spagat, ia mai du-te tu… Boule am lucrat si eu cu cetateni romani si mi-am dat seama ca sunt cei mai lasi!
    Boule, holbeaza ochii. Nu stiu cine esti si nici nu vreau sa stiu. Hoti sunteti voi, impreuna cu noi. Dar cei mai mari hoti sunteti anume voi… de la Iuda incoace! Fatarnicilor si mincinosilor! Oratori de doi bani! Stiti numai sa dati din gura, sa nu faceti nimic, sa gasiti vinovati in stanga si in dreapta! Va cacati pe voi cand vine vorba sa fiti barbati… Badaranilor, Curvelor!
    Marius asta nu se refera la tine! La dracu m-a enervat mesajul spagatului asta!

  10. Diana Iepure – mesaj pe email:
    „Marius,
    Sunt prea grele invinuirile pe care i le aduci lui Dumitru si nu cred ca merita asta. Am socotit de cuviinta ca trebuie sa imi spun parerea. Nu stiu daca ea conteaza ori nu, dar asta e, am simtit ca trebuie sa spun. Pot exista discutii, neintelegeri, orgolii, dar povestea cu kgb/ul de pe sdu e prea de tot.”

    Draga Diana,
    Nu am acuzat / învinuit pe nimeni de colaborare cu KGB-ul. Nu spun că nu bănuiesc asta.
    Părerea mea personala e că D. Crudu serveşte de ani buni (voluntar sau invonuntar, sper că involuntar) cauza ruşilor. Şi anume: prin promovarea fricii. Ruşii au lingvişti şi psihologi suficient de buni ca să-şi dea seama că, de fapt, cuvintele generează realitatea. Aşa că o persoană publică care rosteşte de cîteva zeci de ori pe zi cuvintele „frică”, „groază”, „spaimă” şi le mai şi foloseşte în toate scrierile, un propagandist al fricii, trebuie că le pică cum nu se poate mai bine.
    Mai grav e că această frică mi se pare a fi doar recuzita artistică a personajului. (Şi, deci, că ar fi vorba de o folosire voluntară, determinată a acestor cuvinte.) Acum, cînd încearcă să fure revista „Stare de urgenţă”, nu îi e frică nici cît negru sub unghie, deşi ştie că face o măgărie, ştie că nu sînt un om tocmai comod, ştie că nu uit şi ştie că va mai da ochii cu mine în viaţa asta. Frica lui s-a pulverizat brusc în această relaţie privată.
    Altfel, cîteva repetiţii aparent fără noimă, dar cărora li se poate găsi uşor un sens la nivel psihologic şi cîteva interogatorii webuistice viclene îmi spun că s-ar putea să aibă în spate o şcoală de dresaj. E o părere personală, o bănuială, iar nu o acuzaţie, repet.

  11. În continuarea mesajului anterior:
    Faptul că D. Crudu ar folosi motivul „fricii” conştient şi propagandistic ar putea fi confirmat şi de cazul scandalului legat de interviul cu Serafim Saka.
    Pentru cei care nu ştiu despre ce e vorba: Serafim Saka ne-a acordat un interviu în cursul căruia povestea cum a cerut ajutorul maiorului KGB Glutov într-un caz care ţinea, se pare, de nişte schimbări la nivelul conducerii Uniunii Scriitorilor. Crudu nu a citit acel interviu cînd a ajuns la mine. Cînd am semnalat ce conţine acest interviu (mai bine nu o făceam) şi că trebuie să punem o casetă redacţională în care să semnalăm dezvăluirile din el, Crudu a luat următoarele măsuri: l-a contactat pe Saka; a blocat interviul pe motiv că Saka nu e de acord cu publicarea lui; apoi pe motiv că Saka a fost spitalizat (sînt foarte curios dacă povestea asta e adevărată – a fost spitalizat Saka la începutul acestui an?); a hotărît, de capul lui, să îi dea interviul lui Saka să îl rescrie.
    În tot cursul certurilor mele cu el a intervenit laitmotivul fricii. Lui Crudu îi era îngrozitor de frică, iar mie trebuia să-mi fie deasemenea frică. De fapt, în cursul acelor discuţii, Crudu a încercat să-mi inoculeze această frică şi să mă convingă că e firesc din punct de vedere jurnalistic ce face el. Fireşte că nu a reuşit. Dar mijloacele folosite de el mă îndeamnă să cred că e vorba de o încercare de control prin intermediul fricii programatică şi conştientă.

  12. @ spagat, @ alexandru buruiana:

    Orice discuţie generalistă (români – basarabeni) duce la obnubilarea realităţii. E evident că şi în România şi în Republica Moldova sînt probleme grave de mentalitate din cauza regimurilor închise de care au avut parte ţările noastre. Între cele două sînt atîtea asemănări, încît cea mai bună abrodare a problemei e, totuşi, cea individuală, pe caz.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: